Sinaxar – 24 Octombrie
În această lună, în ziua a douăzeci și patra, pomenirea Sfântului Marelui Mucenic Areta și a celor ce erau împreună cu el.
Acesta a fost căpetenie a cetății Negran din Etiopia, pe vremea împărăției lui Iustin. Iar în Etiopia împărățea Elezvoi, preacredinciosul împărat, și în țara omeriților împărățea păgânul Dunaan, evreul; această țară a omeriților în Sfânta Scriptură se numește Saba, iar de greci este numită Arabia Fericită. Fiindcă binecredinciosul Elezvoi îl biruise pe păgânul Dunaan și pusese păzitori credincioși dintre ai săi, ca să păzească și să cârmuiască cetățile acelea, Dunaan s-a ridicat cu război și i-a omorât pe păzitorii dreptmăritorului Elezvoi. Și mergând și la cetatea Negran, a înconjurat-o și, neputând s-o ia cu război, a făcut jurământ că nu-i va supăra pe creștinii din ea, și așa a intrat în cetate. Apoi, călcându-și jurământul, i-a omorât pe toți câți i-a aflat în ea, atât bărbați, cât și femei, care cu toții au stat bărbătește și au mărturisit credința în Hristos. Atunci și Sfântul Areta a stat cu bărbăție și mărime de suflet la lupta muceniciei, cu toate că era atât de bătrân, încât nici nu putea umbla. După ce mai întâi viteazul acesta nevoitor al dreptei credințe i-a întărit cu cuvintele sale pe toți concetățenii săi în credința în Hristos, a primit moartea prin sabie și așa s-a mutat la Domnul.
Tot în această zi, pomenirea femeii ce a pătimit cu Sfântul Areta și a copilului ei, care, văzând-o în foc, s-a aruncat singur în văpaie la dânsa și s-au săvârșit împreună.
Tot în această zi, Sfânta Muceniță Sevastiana (Sebastiana).
Pe vremea împărăției lui Domițian, aflându-se Sfânta Muceniță Sevastiana în cetatea lui Marchian, a fost pârâtă la guvernatorul Serghie că este creștină. Aducând-o înaintea lui, și sfânta mărturisind că a fost ucenica Apostolului Pavel, că a fost botezată de dânsul și că este gata să moară pentru Hristos, întâi au bătut-o cu măciuci de plumb peste tot trupul și au băgat-o în temniță, unde i s-a arătat Apostolul, zicându-i: „Bucură-te și nu te mâhni, că trebuie să mergi legată în cetatea ta pentru mărturisirea lui Hristos”. Și peste șapte zile, scoțând-o guvernatorul din temniță și încingând foarte tare un cuptor, a osândit-o să fie aruncată în el. Iar sfânta, aruncată în cuptor, a rămas nevătămată și a ieșit, încât toți s-au minunat și s-au înspăimântat. Deci făcând ea rugăciune, s-a făcut glas mare din cer, fulgere, tunete și grindină, atât cât s-a stins și focul, și mulți au fost în primejdie și a fugit și guvernatorul cu ceilalți. După acestea, guvernatorul a zis: „Cine ești tu, de unde ești și din ce cetate?”; iar sfânta tăcea. Și înțelegând de la cei de față că este din Mitropolia Heracleei, a trimis-o legată la guvernatorul de acolo. Iar îngerul Domnului, arătându-i-se, i-a zis: „Îndrăznește, fiica lui Dumnezeu, căci trebuie să stai înaintea guvernatorului Pompian, și eu sunt cu tine”. Și mergând la Heracleea, a stat înaintea guvernatorului, care, spânzurând-o de un lemn, a strujit-o fără milă vreme de trei ceasuri; și rupându-se carnea, ieșea din ea miros frumos de mir. Și fiind strujită, se ruga în sine atât de liniștită, încât ziceau toți că pătimește un trup neînsuflețit. Și coborând-o de pe lemnul acela, au dat-o să o mănânce fiarele. Și slobozind un leu foarte mare, acesta a venit lângă dânsa și, luând glas omenesc din porunca lui Dumnezeu, spre îndreptarea păgânilor, o lăuda pe sfântă și îi mustra pe cei fără de lege.
Apoi au slobozit asupra ei o leoaică foarte rea, și nu i-a făcut nimic; și ședeau amândouă fiarele ca niște mieluței tineri și blânzi. Mirându-se de aceasta, guvernatorul a dat hotărârea cea mai de pe urmă asupra ei. Și scoțând-o afară din cetate, i-au tăiat cinstitul cap, din care a curs lapte în loc de sânge. Păgânul a băgat sfântul ei trup și capul într-un sac cu 300 de litre de plumb și, legându-l cu tot dinadinsul, l-a aruncat în mijlocul mării. Iar îngerul Domnului, rupând sacul, a scos trupul sfintei la locul ce se cheamă Risiston. Iar Amia, o femeie nobilă, aflând, a înfășurat moaștele în pânză curată cu miresme scumpe și le-a așezat în același loc, la Risiston.
Tot în această zi, Sfinții Marcu, Sotirih și Valentin, care, fiind târâți pe pământ, s-au săvârșit.
Tot în această zi, Sfântul Acachie preotul, care de sabie s-a săvârșit.
Tot în această zi, Sfântul Mucenic Nerdon, care prin foc s-a săvârșit.
Tot în această zi, cel întru sfinți Părintele nostru Proclu, Patriarhul Constantinopolului, care în pace s-a săvârșit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.