Sinaxare

Detalii

Scris de: Vlad

Publicat: 16 Octombrie 2026

Sinaxar – 16 Octombrie

• În luna octombrie, în ziua a şaisprezecea, facem pomenirea Sfântului Mucenic LONGHIN Sutaşul din Capadocia, care s-a săvârșit fiind tăiat cu sabia în vremea împăratului Tiberiu (secolul I)
• Tot în această zi, pomenirea Sfinților Mucenici: LEONTIE, DOMETIE, TERENTIE şi DOMNIN
• Pomenirea Sfântului Cuvios MAL, izvorâtorul de mir
• Pomenirea Sfinților Mucenici: ISAUR şi AFRODISIE, care au pătimit împreună cu Sfântul Mucenic Longhin Sutaşul (secolul I)
• Pomenirea Sfinților Mucenici: VASIE, FABIAN, SABIN din Siracuza Siciliei în Italia (+ 269)
• Pomenirea Sfântului Cuvios GALL din Irlanda, luminătorul Elveţiei, ucenicul Sfântului Columban din Anglia (+ 640)
• Pomenirea Sfântului Cuvios VITALIE, pustnic din Franţa (+ 740)
• Pomenirea Sfântului Ierarh LULL, arhiepiscop de Mainz în Olanda, ucenicul Sfântului Bonifatie de Nursling din Anglia (+ 786)
• Pomenirea Sfintei Cuvioase EUPRAXIA, stareță din Rusia, care mai înainte a fost prinţesă de Pskov și s-a numit Eufrosina (+ 1243)
• Pomenirea Sfântului IACOV, misionar în Alaska (+ 1865)
• Pomenirea Sfântului DOMNA, nebun pentru Hristos din Tomsk în Rusia (+ 1872)
• Pomenirea Sfinților Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: preoții: GRIGORIE, EUGEN, IOAN, ALEXIE şi IOAN, care au pătimit în timpul regimului comunist (+ 1931, + 1937, + 1938 și + 1942)
• Și tot în această zi, facem pomenirea Sfântului Cuvios LONGHIN Portarul la Pecerska, iubitorul de nevoinţe (secolul al XIV-lea).

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Detalii

Scris de: Vlad

Publicat: 17 Octombrie 2026

Sinaxar – 17 Octombrie

• În luna octombrie, în ziua a şaptesprezecea, facem pomenirea Sfântului Prooroc OSEA (secolul al VIII-lea î. d. Hr.)
• Tot în această zi, pomenirea Sfântului Cuvios Mucenic ANDREI din Creta, care a pătimit în vremea împăratului Constantin al V-lea Copronim (+ 767)
• Pomenirea Sfinților Mucenici și fraţi buni: COSMA şi DAMIAN, doctori fără de arginţi din Arabia, dimpreună cu alţi 3 Mucenici: LEONTIE, ANTIM şi EVPREPIE, care s-au săvârșit fiind răstigniți pe cruce și tăiați cu sabia în vremea împăratului Dioclețian (secolul al IV-lea)
• Pomenirea Sfântului RULIE, misionar în Scoţia (secolul al IV-lea)
• Pomenirea aducerii moaștelor Sfântului şi Dreptului LAZĂR, prietenul Mântuitorului, din Cipru la Constantinopol în anul 898
• Pomenirea Sfântului Mucenic COSMA din Georgia
• Pomenirea Sfintelor Muceniţe: ISIDORA şi NEOFITIA
• Pomenirea Sfinților Mucenici: LUCHIAN şi TERENTIE şi a Sfintelor Muceniţe: ANTIGONA, NICOMIDIA şi TEOFANA
• Pomenirea Sfântului CLEMENT, preot din Lombardia Italiei (+ 400)
• Pomenirea Sfintei Cuvioase Mucenițe SUZANA, împărăteasa Georgiei (+ 475)
• Pomenirea Sfântului Ierarh VICTOR, episcop de Capua în Italia (+ 554)
• Pomenirea Sfântului Ierarh ZENON, episcop de Benevento în Italia (+ 585)
• Pomenirea Sfântului Ierarh FLORENŢIE, episcop de Orange în Franţa (secolul al VI-lea)
• Pomenirea Sfinților Mucenici: ETHELRED şi ETHELBERT, prinţi de Kent în Anglia (+ 640)
• Pomenirea Sfântului Ierarh NOTHELM, arhiepiscop de Canterbury în Anglia (+ 739)
• Pomenirea Sfântului Cuvios EVSTRATIE de la Lavra Sfântului Hariton din Palestina (secolul al VIII-lea)
• Pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic IOACHIM, patriarhul Antiohiei (+ 1592)
• Pomenirea Sfântului Cuvios ANTONIE, egumen la Leoknov-Novgorod în Rusia (+ 1611)
• Pomenirea Sfântului Ierarh IOSIF, patriarhul Georgiei şi făcătorul de minuni (+ 1770)
• Pomenirea Sfinţilor Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: arhiepiscopii: ALEXANDRU de Nijni-Novgorod și ALEXANDRU de Semipalatinsk și preoții: NEOFIT, IACHINT şi CALIST, care au pătimit în timpul regimului comunist (+ 1918 și + 1937)
• Și tot în această zi, facem prăznuirea Soborului Tuturor Doctori fără de arginți.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Detalii

Scris de: Vlad

Publicat: 18 Octombrie 2026

Sinaxar – 18 Octombrie

În această lună, în ziua a optsprezecea, pomenirea Sfântului Apostol și Evanghelist Luca.

Luca, marele apostol și evanghelist, a fost din Antiohia Siriei celei mari, doctor cu meșteșugul, având și știința zugrăviei desăvârșit. Acesta aflându-se în Teba Beotiei și doctorind pe vremea împăratului Tit Claudie, a aflat pe Sfântul Apostol Pavel și crezând în Hristos, a părăsit rătăcirea cea părintească, și lăsându-se de tămăduirea cea trupească, s-a apucat de cea sufletească. A scris și Evanghelia sa către oarecare dregător anume Teofil, care crezuse în Hristos, după cum o știa de la Sfântul Apostol Pavel. După aceea a scris și Faptele Apostolilor către același Teofil.

Apoi după ce s-a dus de la Roma și a lăsat pe fericitul Pavel, a umblat învățând toată Grecia și ajungând, precum se spune, la optzeci de ani, a răposat cu pace; iar în locul în care a fost îngropat trupul lui, mărind Dumnezeu pe apostolul lucrătorul său, a plouat colurie deasupra mormântului lui, spre semnul meșteșugului lui cel doctoricesc. (Căci coluria este o doctorie alcătuită din picături de apă de trandafiri și din alte feluri, folositoare la boala ochilor). Pentru care a fost cunoscut și mai mult mormântul lui de toți. Iar Constantie, feciorul marelui Constantin, a adus de la Teba moaștele lui prin mijlocirea lui Artemie, marele duce al Egiptului, care și mucenic s-a făcut, și le-a pus în biserica Sfinților Apostoli, sub sfânta masă, împreună cu ale lui Andrei și ale lui Timotei. Și se spune despre dânsul că el a zugrăvit întâi icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ținând în brațe pe Domnul nostru Iisus Hristos, cu meșteșugul zugrăvirii cu ceară, și alte două, și cum că le-a dus apostolul la Maica Domnului să le vadă, și aceasta ar fi zis: „Harul Celui născut din mine, prin mine să fie cu dânsele.” Asemenea și icoanele sfinților mai marilor apostoli. Și de atunci s-a împărțit în toată lumea un lucru bun ca acesta, ortodox și întru totul cinstit.

Tot în această zi, Sfântul Mucenic Marin cel bătrân.

Acesta a fost pe vremea lui Diocletian și a lui Aristobul. Deci, stând înaintea guvernatorului Ciliciei, a fost bătut cumplit cu toiege și legându-i-se picioarele cu fiare, a fost băgat în temniță, și a doua zi iarăși aducându-l înainte, l-au spânzurat pe lemn de picioare, și l-au bătut fără de milă; apoi pogorându-l de pe lemn, a suferit moarte prin sabie, dându-și duhul lui Dumnezeu.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului părintelui nostru Iulian, cel de lângă râul Eufratului.

Acest între sfinți părintele nostru Iulian, părăsind lumea, s-a dus la țărmurile apei Eufratului și găsind acolo o peșteră, petrecea viața monahicească, căruia râvnindu-i mulți, au năzuit la acea peșteră mică și făcându-și colibi împrejur, s-au strâns până la o sută, mâncând și ei ce mânca învățătorul lor.

Minunatul acesta a omorât și un balaur și a făcut de a izvorât fântână cu apă în pământ sec și fără de apă. Acesta mergând și la Muntele Sinai, a făcut o biserică deasupra pietrei pe care a văzut Moise, primitorul de lege, pe Dumnezeu, pe cât i-a fost cu putință a-L vedea, care se află și până astăzi. Însă mulți și din cei ce se temeau de întoarcerea păgânului Iulian Paravatul de la perși, cunoscându-l că este rob ales al lui Dumnezeu, îl rugau ca să-i izbăvească de el. Iar acesta făcând îndelungată rugăciune către Dumnezeu zece zile, a auzit glas de sus, zicând: „Nu numai pentru tine, ci și pentru alții mulți, care stau toată noaptea la rugăciune, spurcatul și păgânul Iulian a fost junghiat.” Apoi după câțiva ani fiind izgonit fericitul Meletie de la Antiohia, au chemat unii pe fericitul acesta, pentru ruga și mângâierea multora, și înduplecându-se și mergând a fost primit pe cale de o femeie iubitoare de Dumnezeu și șezând sfântul la cină, un copilaș de șapte ani al acelei femei, singurul născut, care se afla împrejurul mesei și depărtându-se puțintel de la ochi în lături, s-a întâmplat de a căzut într-un puț. Iar acea cinstită femeie văzând aceasta, fără a se întrista cât de puțin sau a se mâhni, nimic nu-și schimbă firea, acoperind puțul, sluji sfântului cu credință și mărime de suflet. Deci sfântul întrebând de copil, ea zise cum că îi este rău, iar sfântul cerând cu dinadinsul ca să vină copilul la masă să-l binecuvinteze, a priceput lucrul și numaidecât sculându-se sfântul de la masă și descoperind puțul, văzu copilașul plutind deasupra apei sănătos, ca și cum s-ar fi jucat și a poruncit celor ce se aflau acolo de l-au scos; și fiind întrebat copilul, spunea că nu i-a fost niciun rău, fiindcă era ridicat deasupra de sfântul, care îi vorbea în apă și se juca cu dânsul.

Deci mergând Sfântul la Antiohia, s-a pogorât la peștera în care sfântul Meletie oarecând se ascundea și năvălind multă mulțime la peșteră, ca să ia har și binecuvântare de la sfântul, iar el fiind aprins de niște friguri foarte grele, zăcea fără de glas, de abia trăgându-și sufletul. Deci supărându-l frații cei ce erau împrejurul lui zicându-i că stau mulți afară care vor să ia binecuvântarea sa, el a răspuns: „De este pentru folosul vostru sănătatea, să le-o dea Domnul Atotputernicul.” Și făcând rugăciune, s-a sculat însuși dintru acea mare fierbințeală, pentru folosul mulțimii. Deci călătorind el oarecând pe cale de mergea la împărăția Constantinopolului, un bolnav care zăcea de multă vreme, atingându-se de cojocul lui numaidecât s-a sculat, urmându-l ca și oarecând ologul pe Petre și pe Ioan. Și nu numai aceasta, ci și întărindu-l în credința ortodoxă s-a întors la sihăstreasca sa nevoință, făcându-și calea prin mijlocul cetății Cirului; iar cei de loc de acolo din Cir oprind pe sfântul pentru mângâiere, i-au zis: „Robule al lui Dumnezeu, așteptăm în locul episcopului nostru pe un oarecare Asterie rău credincios și adânc în răutate, ci fii cu noi de ne ajută cât vei putea, ca nu cumva el cu bârfitoarea sa limbă să ne întoarcă cu oarecare cuvinte.” Deci sfântul a rămas și a făcut rugăciune toată noaptea cu cei puțini ce se adunaseră și a fost ucis acela prin urgie trimisă de la Dumnezeu, lăsându-i viața chinuită numai de o zi. Apoi întorcându-se către ucenicii săi și petrecând câțiva ani cu dânșii, către Domnul a răposat.

Tot în această zi, Sfinții patruzeci de tineri, care de sabie s-au săvârșit.

Tot în această zi, Sfântul Mnason, episcopul Ciprului, care de sabie s-a săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea Sfinților din nou arătați Mucenici Gavriil și Chirmidol, care în Egipt s-au nevoit la anul 1522.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

Detalii

Scris de: Vlad

Publicat: 19 Octombrie 2026

Sinaxar – 19 Octombrie

În această lună, în ziua a nouăsprezecea, pomenirea Sfântului Prooroc Ioil.

Acesta se tâlcuiește dragostea Domnului, sau începătura, sau pârga lui Dumnezeu. El era din seminția lui Ruvim, din satul Metomoran; și proorocind despre foametea și încetarea jertfelor legii și despre patima dreptului prooroc, prin care s-a înnoit spre mântuire tot pământul, a murit și s-a îngropat în pământul lui.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Uar (Var) și a celor ce erau împreună cu dânsul, șapte dascăli, precum și a fericitei Cleopatra și a fiului ei Ioan.

Acesta a fost în zilele împăratului Maximian (către 304), în Egipt, de neam mare și luminat și drept măritor. Deci fiind la închisoare oarecare șapte sfinți, multă vreme le-a purtat de grijă Sfântul Uar, în toate zilele. Și săvârșindu-se unul dintre acei șapte, a trecut sfântul în locul aceluia; și mergând la guvernator cu ceilalți dimpreună, a fost bătut cu toiege, și i-au strujit coastele mult și într-aceste chinuri cinci ceasuri aflându-se cu răbdare, pe lemn fiind pironit, și-a dat sufletul lui Dumnezeu.

Tot în această zi, șase Cuvioși Mucenici din pustie, care dimpreună cu Sfântul Uar s-au nevoit și care de sabie s-au săvârșit.

Tot în această zi, Sfântul sfințitul Mucenic Sadot și cei dimpreună cu dânsul, o sută și douăzeci de mucenici, care s-au săvârșit în Persida.

Împărățind Savorie în țara perșilor, sfântul părintele nostru acesta, fiind acolo episcop, la o eparhie a împărăției lui, și învățând pe poporul lui Dumnezeu câte trebuie spre folosința sufletească, botezând și pe unii din perși fără de sfială, a fost pârât la împăratul; și fiind adus înaintea lui, și nesupunându-se a se închina soarelui și lunii, apei și focului, întâi l-au bătut cu toiege. Apoi i-au scos o fâșie din frunte până la unghiile picioarelor, de un deget de lată; și iarăși l-au bătut cu vine de bou și l-au tăvălit peste spini și peste scai de cei ghimpoși, și l-au strâns într-un teasc cu vârtej. Deci, răbdând acestea toate vitejește, spre mai multă mânie a ațâțat pe împăratul, și băgându-l în temniță, iarăși l-a scos la întrebare. Și aflându-se sănătos peste tot trupul, l-a spânzurat cu capul în jos, și l-a pătruns peste tot trupul cu țepi de fier arse. Și sfântul socotind acestea întru nimica, a auzit pe împăratul înfricoșându-l mai vârtos, și zicându-i că-i va risipi membrele trupului. Iar sfântul i-a răspuns, zicând: „Eu cred lui Dumnezeu, că creștinii vor împărți moaștele mele și cine va chema pe Dumnezeu prin numele meu va afla mântuire”. Și îndată i-au tăiat limba. Iar sfântul întinzându-și mâinile și ochii la cer, și rugându-se întru sine a auzit glas din cer, zicându-i: „Plinitu-ți-s-a cererea, și iată vei grăi”. Și crescându-i altă limbă, mărea pe Dumnezeu. Aceasta văzând popoarele s-au spăimântat și au crezut în Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, o mie și șaptezeci de bărbați, și alte două sute. Deci văzând împăratul, că vin mulți prin mijlocirea lui către Hristos Dumnezeul nostru, a poruncit să-i taie capul; de vreme ce și alții mulți au strigat zicând: „Împărate, și noi suntem creștini”; și a dat și asupra lor judecata cea mai de pe urmă, și luându-i slujitorii i-au adus la locul junghierii. Deci, făcând sfântul rugăciune și însemnându-i cu semnul cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, fiind o sută douăzeci, întâi a fost tăiat capul Sfântului Mucenic Sadot, apoi ale celorlalți, și toți și-au luat cununile muceniciei.

Tot în această zi, Sf. Leontie filozoful care în pace s-a săvârșit.

Tot în această zi, Sfinții Felix preotul și Eusebie diaconul care de sabie s-au săvârșit.

Tot în această zi, Cuviosul părintele nostru Ioan, făcătorul de minuni, care la muntele Rila (Bulgaria) s-a nevoit și a zidit mănăstirea de acolo, și care în pace s-a săvârșit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.